« Back to Glossary Index
- Standardul Internațional de Audit (ISA) nr. 600 stabilește procedurile și principiile fundamentale și modalitățile lor de aplicare referitoare la utilizarea de către un auditor, în cadrul unei misiuni de audit de bază, la o entitate a lucrărilor realizate de către un alt auditor, asupra situațiilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse în situațiile financiare ale acelei entități. El nu se aplică în cazul când doi sau mai mulți auditori sunt numiți coauditori și nici relațiilor auditorului cu auditorul precedent.
- când auditorul principal utilizează lucrările unui alt auditor, auditorul principal trebuie să determine incidența acestor lucrări asupra propriului său audit.
- auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situațiilor financiare ale unei entități. Expresia alt auditor, desemnează auditorul – altul decât auditorul principal – responsabil de examenul informațiilor financiare ale unui subgrup, incluse în situațiile financiare auditate de către auditorul principal.
- a) Acceptarea misiunii de auditor principal – Auditorul trebuie să stabilească dacă participarea sa la lucrările de audit pe ansamblu este suficientă pentru a-i permite să acționeze ca auditor principal.
- b) Proceduri puse în lucru de către auditorul principal
- evaluarea competenței profesionale a altui auditor;
- obținerea de elemente probante care dovedesc că lucrările acelui alt auditor răspund obiectivelor auditorului principal în cadrul misiunii sale de audit.
- Cunoscând contextul în care auditorul principal va folosi lucrările sale, celălalt auditor trebuie să coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunoștința auditorului principal orice aspect al activității sale care nu se poate realiza conform modalităților stabilite; la rândul său celălalt auditor va fi informat despre orice problemă apărută în activitatea auditorului principal care poate avea o incidență importantă asupra propriei sale activități.
