« Back to Glossary Index
- permite realizarea de comparații în timp și cuantificarea valorii adăugate în cadrul activității economice.
- poate fi îndeplinită de monedă, fără existența fizică a acesteia. Asemenea cazuri se manifestă atunci când prețul unor bunuri și servicii este exprimat într-o altă monedă ce aparține fie unei alte perioade de timp, fie altei țări.
- exemplu 1, în Anglia, a devenit obișnuit, în secolul al XX-lea, ca medicii și avocații să stabilească prețul serviciilor într-o monedă utilizată în secolul trecut, numită guinea. Pornind de la raportul de paritate existent între moneda curentă și moneda-unitate de cont, respectiv 1,5 ₤/1 guinea, beneficiarii serviciilor respective achită contravaloarea acestora în ₤.
- exemplu 2, îl reprezintă unitatea de cont, denumită DST (Drepturi Speciale de Tragere) care a fost creată în 1970, de către FMI ca activ de rezervă al băncilor centrale, antrenate în procesul finanțării internaționale. Inițial, moneda DST s-a bazat pe 16 monede pentru ca din anul 1981 să fie redefinită în funcție de 5 monede: $, DM, FF, ₤, Y. Această definire a condus la utilizarea cu ușurință a DST ca unitate de cont în sectorul privat și în numeroase tranzacții comerciale internaționale. Deși evaluarea tranzacțiilor se realizează în DST, plata acestora trebuie realizată într-una din monedele aflate efectiv în circulație. Astfel, moneda DST, deși există ca unitate de cont, nu poate exista și ca mijloc de plată.