este un criteriu de selectie a proiectelor de investitii care se aplica în cazul investitiei de înlocuirea imobilizarilor corporale, cu sau fara cresterea capacitatii de productie.
a) înlocuirea cu utilaj identic care nu conduce la cresterea capacitatii de productie – se
realizeaza doar atunci când întreprinderea va realiza economii la costurile de productie.
E/D = ( C0 + Vcn0 / Dnr0) – ( C1 + Vcn1 / Dnr1)
-E/D – economia sau depasirea la costuri;
-C0 – costurile de exploatare anuale ale vechiului utilaj;
-Vcn0 – valoarea contabila neta (ramasa neamortizata) a vechiului utilaj;
-Dnr 0 – durata de serviciu ramasa pentru vechiul utilaj;
-C1 – osturile de exploatare ale noului utilaj;
-V1 – valoarea de intrare a noului utilaj;
-Dn1 – durata normala de serviciu a noului utilaj.
Daca din acest calcul rezulta o valoare pozitiva atunci se realizeaza o economie la costuri, iar daca se obtine o valoare negativa se înregistreaza depasire la costuri. Atunci când se înregistreaza economie la costuri, se poate calcula randamentul investitiei cu ajutorul relatiei:
ri = [E / (Vi1 – Vcn0)]*100
Investitia este acceptata atunci când randamentul astfel calculat este superior
randamentului activelor imobiliyate existente (calculat ca raport între profitul brut si valoarea medie anuala).
b) investitia de înlocuire cu utilaj cu parametri functionali superiori ce conduce la
cresterea capacitatii de productie – presupune compararea pretului unitar obtinut dupa înlocuire (p1) cu pretul realizat anterior (p0).
p1 = (I/D + rm * I + C1) / Q1
I – valoarea investitiei;
D – durata de exploatare;
rm – randamentul minim sperat;
C1 – cheltuieli de exploatare ale noului utilaj;
Q1 – productia realizata cu noul utilaj
Daca p1 < p0 atunci investitia este acceptata.
< Înapoi la Dictionarul Economic